Avem 69 vizitatori și nici un membru online

Duminică 9 Decembrie 2018

Pare destul de greu de crezut, dar istoricul Kyokushinului românesc numără deja 30 de ani, adică mai bine de un sfert de secol. Desi nu putem spune că a existat, cel putin la început, o practică permanentă si organizată, primele contacte ale românilor cu miscarea de Kyokushin rămân evenimente extrem de importante si notabile. Ca să stii unde vrei să ajungi, trebuie să afli de unde ai pornit. Apoi, nu numai evenimentele sunt notabile, ci si oamenii care le-au generat, pionierii Kyokushin-ului, fără al căror aport nu ne-am fi putut bucura astăzi în fiecare zi de plăcerea si onoarea de a îmbrăca do gi-ul si de a intra în dojo pentru a practica una dintre cele mai aproape de adevăr arte martiale japoneze.

Pietre de hotar

Primele personalităti de al căror destin se leagă începuturile miscării de Kyokushin în România sunt băimăreanul Ioan Pop si bucuresteanul Nicolae Bialokur. Încă în 1972, Ioan Pop, acum posesorul gradului de 3 dan, i-a trimis fondatorului stilului Kyokushin, sosai Masutatsu Oyama, o scrisoare prin care îsi manifesta interesul de a practica această artă martială. Demersul lui sensei Pop nu a rămas fără efect. Câteva săptămâni mai târziu, maestrul olandez Loek Hollander, informat de sosai Oyama, ia legătura cu sensei Pop si îi trimite acestuia cartea de căpătâi a fondatorului Kyokushin, "What is Karate". Aceasta va reprezenta pentru băimărean primul ghid după care s-a început practica Kyokushinului în România. În 1977, Nicolae Bialokur, unul dintre pionierii karate-do-ului în România a organizat în capitală primul stagiu de stil avându-l ca invitat pe maestrul olandez Loek Hollander. Intentionat sau nu, Bialokur uită să-l invite la stagiu si pe sensei Pop, astfel că acesta ajunge la Bucuresti abia după ce stagiul a luat sfârsit. Desi, cu prilejul acestui stagiu, Bialokur intră în posesia centurii negre, onorifice, cu 1 dan, acesta nu va continua practica Kyokushinului. În 1978, bucurestenii Pavel Florescu si Gheorghe Doiciu renuntă la practicarea Shotokan Karate si trec la studiul Kyokushin Karate, pe care îl considerau un stil mai realist, mai aproape de adevăratul do. Cinci ani mai târziu, în 1983, cinci karateka în frunte cu Pavel Florescu participă pe cont propriu la prima editie a Cupei internationale de Kyokushin Ibusz Oyama din Ungaria. Cei cinci s-au dovedit însă cu mult sub nivelul international al competitiei. Trei dintre sportivii români nu au trecut de vizita medicală, fiind declarati inapti. Lipsa de experientă competitională si-a spus cuvântul si în ceea ce-i priveste pe ceilalti doi români care au luptat. Ioan Vulcan a fost învins în primele secunde ale primei întâlniri, iar Pavel Florescu a ajuns în comă la spital în urma unui mawashi jodan încasat în primul meci contra maghiarului Joszef Borza. Din punct de vedere istoric însă, participarea sportivilor români la acest eveniment a fost deosebit de importantă. Prezent la competitie, Masutatsu Oyama îi acordă onorific lui Pavel Florescu gradul de centură neagră 1 dan. Primul stagiu cu o participare numeroasă, de peste 100 de karateka are loc în 1983, pe litoral, în statiunea Venus. Invitati au fost atunci shihan Howard Collins si sensei Adami Istvan.Cu această ocazie s-au acordat si primele grade, în urma unor examinări serioase, unor practicanti de Kyokushin. În august 1984, în organizarea lui Florentin Marinescu, alt nume care cântăreste greu în miscarea artelor martiale din România, are loc la Bucuresti un al doilea stagiu cu o participare foarte numeroasă (peste 150 karateka) condus tot de shihan Howard Collins si sensei Adami Istvan. În luna decembrie a aceluiasi an, Bucurestiul este vizitat de maestrul Kishi, dar datorită unei proaste organizări, doar 15 karateka participă la stagiu, ceea ce produce o evidentă dezamăgire japonezului. Între participantii la aceste stagii se numără. Alexandru Chirilă, Ioan Pop, Pavel Florescu, Marius Gliga, etc cei care în anii care vor urma au avut un cuvânt foarte important de spus. Tot în acest an, de răscruce, as spune, pentru miscarea românească de Kyokushin, prof. Alexandru Chirilă împreună cu Florentin Marinescu asistă la prima editie a Cupei Mondiale Ibusz din Ungaria. Cu acest prilej, Alexandru Chirilă îl cunoaste pe maestrul maghiar Furko Kalman, pe atunci centură neagră 4 dan, care începând cu această dată va contribui cel mai mult la dezvoltarea Kyokushinului românesc. De altfel primul stagiu cu maestrul maghiar va avea loc în acelasi an, la Oradea, cu o participare foarte numeroasă. Începând cu această dată, Furko Kalman va veni în România în fiecare an, de mai multe ori, examinând cu severitate si impunând un standard tehnic extrem de ridicat practicantilor români. La scurt timp, aproape în toate orasele tării au început să se deschidă dojo-uri de Kyokushin, printre cele mai importante centre numărându-se cele din Bucuresti, Oradea, Sibiu, Baia Mare, Târgu Mures si Galati.

Pietre de hotar

Un eveniment extrem de important pentru miscarea românească de Karate Kyokushin l-a reprezentat examenul de centură neagră din iarna lui 1990 de la Oradea. Era vorba despre primii cinci practicanti care au parcurs toate etapele pregătirii Kyokushin si urmau să fie examinati în prezenta lui shihan Furko Kalman si a elevilor lui, Karmazin Gyorgy, Brezavai Sandor si Peko Gabor, luptători redutabili cu experientă internatională. Cei cinci au fost Ioan Pop (Baia Mare), Dorel Bulearcă (Bucuresti), Marius Gliga (Oradea), Dumitru Ceară(Brasov) si Ioan Rosu (Bucuresti). A fost primul examen de centură neagră care a decurs de la un capăt la celălalt conform regulamentului Kyokushin. După 30 de lupte istovitoare, toti cei cinci au reusit, devenind, cu adevărat, primele centuri negre ale românilor la Kyokushin. A reprezentat o încununare a muncii lor, a efortului depus ani de-a rândul de shihan Furko Kalman si a celor care au făcut posibilă organizarea unor astfel de evenimente.

Campionate

Prima participare a României la un campionat european avea să se întâmple în 1990 în Lichtenstein. Din lotul trimis de Organizatia Română de Karate Kyokushin făceau parte cei mai buni sportivi din perioada respectivă. Lipsa de experientă competitională si de încredere a condus însă la rezultate destul de slabe. Cu toate acestea, prezenta României a fost remarcată si apreciată de toate tările participante în care Kyokushin-ul avea o traditie importantă. Începând din acel an, România a participat la toate campionatele europene, cu rezultate tot mai importante. Primul rezultat notabil a fost locul 3 obtinut de bucuresteanca Marina Grama la CE de la Bucuresti din 1996, an în care Anca Chirilă obtinea locul 4. A fost si anul în care, odată cu moartea lui Masutatsu Oyama, Organizatia Internatională de Kyokushin s-a despărtit în două fractiuni, una condusă de Akyoshi Matsui, iar cealaltă de un grup de maestrii japonezi între care se numărau Sampei, Akira Masuda, Midori Kenji si Sichinoe. Începând din acest an, destinul meu s-a legat de organizatia condusă în prezent de shihan Midori Kenji la nivel mondial si de Peter von Rotz, la nivel european. Ca reprezentanti ai României în 1996, Anca Wallmen, pe atunci Chirilă, Florin Jucan si cu mine am avut cinstea de a participa la Campionatul Mondial de la Yokohama. Cel mai bun rezultat l-a obtinut de departe Anca Wallmen care a reusit să se claseze pe locul 5 la primul si singurul campionat mondial feminin open de Kyokushin organizat de organizatia noastră. Florin Jucan s-a clasat în primii 32 de luptători ai lumii, iar eu în primii 64 din 172 de participanti. În 2000, România a participat la Campionatul Mondial de la Tokyo cu sportivii Mihai Vescan si Florin Golopenta, amândoi reusind o clasare în primii 64 de karateka ai lumii. În cadrul competitiilor europene, sportivul cu cele mai bune rezultate a rămas tot Anca Wallmen, cu un loc 3 la kata, două locuri secunde la aceeasi probă, un loc secund la kumite, categoria -60 kg si cu locul 2 la Liga Campionilor Europeni. Cel mai bun rezultat al ei a fost cu sigurantă titlul de campioană europeană la proba de kata obtinut în 2003 în Kaunas, Lituania. Tot în cadrul acestui campionat, Federatia Română de Kyokushin Karate a reusit încă o premieră, si anume obtinerea primei medalii europene la proba de kumite seniori prin sportivul Marius Ilas, câstigător al medaliei de bronz la categorie -80 kg. În ceea ce priveste sportivii de la categoriile de vârstă de tineret, ne putem lăuda cu rezultate excelente. Primul sportiv care a adus România în prim planul atentiei a fost acelasi Marius Ilas de la CS Gym Oradea, câstigător în 2000 al titlului de campion european al categoriei -70 kg. I-au urmat Cristina Petrut (LPS-CSS Baia-Mare) si Florin Bărbântă (CS Elcond Zalău), ambii campioni europeni la kata tineret (2001 Oradea), Zsigmond Levente (CS Gym Oradea), locul 2 la Campionatul European din Budapesta 2002 si Anton Antoniu (CS Gym Oradea) locul 3 în cadrul categoriei kumite + 70 kg, surorile Paula si Anda Pop de la CS Tiger Budo Tg. Mures, ambele medaliate cu bronz la CE si Vlad Hăbuc de la CS Felix Oradea, locul 3 (-60 kg). Rezultate în cadrul unor competitii internationale pentru seniori au obtinut: Lucian Szabad (CS Gym Oradea), Călin Domsa (CS Elcond Zalău), Florin Rezmives (CS Karate Club Bistrita), Alex Wallmen (CSU Sibiu), Ilas Marius (CS Gym Oradea), Raluca Fălăus (CS Gym Oradea) si Tarta Vasilica (CS Gym Oradea).

România, organizatoare de CE

În decursul ultimilor 12 ani, ca o recunoastere a meritelor si al progresului evident al karateka români, FRKK si-a câstigat dreptul de a organiza nu mai putin de trei campionate europene, dintre care două de seniori si unul de tineret. Dacă primul a fost organizat la Bucuresti în 1996, următoarele două, CE de seniori din 2000 si de tineret din 2001 au avut loc la Oradea.

Marea transformare

Un pas de o importantă istorică în evolutia Kyokushinului Românesc a fost transformarea Organizatiei Române de Karate Kyokushin în Federatia Română de Karate Kyokushin, la sfârsitul anului 2002. Cu această ocazie, în cadrul Cupei României, FRKK l-a avut ca invitat de onoare pe ministrul Tineretului si Sportului, Georgiu Gingăras. După ce a urmărit aspecte din competitie si o demonstratie a Clubului CS Gym Oradea, ministrul Georgiu Gingăras s-a declarat impresionat si a urat viată lungă noului organism înfiintat. În prezent, presedintele FRKK si totodata brench chief pentru România este Anca Wallmen (3 dan).

Sursa : Site-ul oficial www.kyokushin.ro 

Publicitate